Cum fiecare intalnire isi cere rezumatul ei, ma voi stradui sa va redau in cateva cuvinte esenta celor petrecute la resedinta domneasca de la Mogosoaia.


Ne-am intalnit voiosi pe peronul statiei de metrou 1 Mai (ciudat, desi statia a fost construita dupa '89 tot un nume comunist i-au dat). Dupa asteptarea intarziatilor am purces catre suprafata cu gandul la cultura, precum sobolanii inghiolditi de foame. Am luat microbuzul catre Mogosoaia, pe drum putand admira case, casute, vilute si castele mai ceva ca cele ce urma sa le vizitam.

Ajuns'am pe la pranz. Intrat'am prin fata, platind o taxa modesta. Am
facut o poza de grup:





Si mai apoi am ajuns la laaaaaaaac unde ne-am minunat de verdeata acestuia (cea de la suprafata)



Mai apoi am incercat din rasputeri sa patrundem in restaurantul din incinta domeniului domnesc... fara succes insa! Chelnerul era de neinduplecat si de neinteles. Am facut o rezervare de 3 mese, urmand ca intre timp sa vizitam palatul.

Zis si facut! Ne-am minunat de covoarele peretilor si de abilitatile cartografice ale turcilor! Ca sa nu mai spunem ce calorifere comuniste avea Brancoveanu in sala tronului inca din secolul al shap'shpelea!

Dupa ce am semnat in cartea de oaspeti si am scris clar si explicit cine suntem si de unde venim (si cat de mari avem degetele) am parasit muzeul cu gandu' la o masa boiereasca demna de asemenea artisti care este! Cand, ce sa vezi !? Dobitocul in carou nu facuse nici o rezervare!

Lider cum ma simt (arareori) am socotit ca este momentul sa iau initiativa! Am intrat in cabina dansului mustruluindu'l si tragandu'l de paru' din nas cerandu'i socoteli amanuntite. Dupa mari eforturi reusit'am sa-l convig sa-mi dea 3 mese.

Toate buneee!

Baut'am felurite beuturi (bere).... altii am mai si mancat (mici, carnati, alea alea)... ce sa mai! Ospat domnesc dom'le! Am ras, am deschis geamu', am gasit o tigara, si o albina! Am facut macro!!!



Zabovitar'am noi cateva ore bune... dupa care ceruram nota. Pana la sosirea notei, ne-am socotit fiecare cam ce datoreaza, caci trebuie sa va spunem dragi devianti, ca venerabili artisti ce ne gasim, aritmetica este un lucru primar cu care ne indeletnicim aproape zi de zi spre 'osebire de dom'soarele serviabile dupa 45 de minute. Dupa socotelile noastre, aflam ca masa noastra ii datoreaza urmasilor lu' Voda (vorba-vine) circa 160 de lei. Nu mica ne-a fost mirarea cand vazuram ca nota este de 102 lei. NOO!

Am impartit frateste restul sumei, iesind veseli si scuzandu-ne pentru deranj, chicotind pe seama prostiei care se regaseste pana si in salasele culturii noastre poporane.

Cum am iesit din restaurantul cu pricina, ce sa vezi?! Niste ponei aparuti din nicaieri asupra carora iarba verde tratata cu ingrasaminte isi manifesta un efect destul de interesant.



Ne-am plimbat prin curte bucurandu-ne de asa gazde ieftine, cand, subsemnatului ii trazneste ideea de a bea o bere la iarba verde din parcul Brancovenesc.

Degraba'l infasc pe nea ~roboid sa merem 'napoi la restaurant sa luam niste bere la cutie. La bar ne'ntampina o madama, care, spre surprinderea noastra stia adunare!!!!! Ne spune ca s-a comis o eroare p'ici pe colo, si ca-i mai datoram 38 de lei, suma care ramane la atitudinea noastra de vom dori sa o achitam. Ne gandim, ne sucim, filosofam indelung, reflectam asupra dialecticii spontane materialiste si ajungem la concluzia ca noi, VALAHI ADEVARATI, avem o mandrie becalesciana, o onoare, o demnitate, o.... ce sa mai! nu ne face pe noi 38 de lei si ceva! Am strans degraba suma pe langa care am adaugat si costul a 3 beri.

Am mers pe malul lacului sa admiram vilele de vis-a-vis temandu-ne oarecum de efectul ierbii'n care'au inceput sa creasca diverse ciudatenii
(ce ti-e si cu genetic'asta dom'le)



La buturuga (nu, n-am pozat-o, insa in memoria noastra e mai vie ca oricand) am purtat polemici de integrare, de proxenetism, de marijuana, de UE, de economie... ce sa mai, am pus tara la cale ca tot romanu'!

Si p'orma am plecat.... despartirea de acel loc a fost.... grea... rau de tot nu asa...

A ramas in memoria noastra acel taram uitat de altii si exploatat de viermele capitalist care suge fara intrerupere seva romanului muncitor ce din agoniseala proprie'si plateste taxele, Domeniul Domnesc al Brancovenilor!

Traiasca Tara Romaneasca si Valahul care de veacuri nenumarate'si croieste viata'n austeritatile vremii!